Gazeta SF, nr. 11

Vă invit să aruncaţi un ochi aici, pentru a citi numărul 11 al publicaţiei online Gazeta SF.
Din sumar:
  • editorialul Simonei Şerbănescu- Debutul literar, o problemă spinoasă.
  • interviu cu Mircea Pricăjan, semnat Simona Şerbănescu
  • din seria Cavalerii fantasticului, Oliviu Crâznic îl aduce în atenţia publicului pe Costi Gurgu
  • la Opinii, în exclusivitate pentru Gazeta SF, puteţi găsi un capitol din cartea Ninei Munteanu- Scriitorul de ficţiune: fii publicat, apucă-te de scris!
  • prezentare a revistelor Nautilus şi Suspans pe luna septembrie, semnată Alexandru Ioan Despina
  • Marcel Gherman prezintă filmul Akira la secţinea Cinema SF
  • pentru Noi apariţii editoriale, Silvana Şorop propune spre citire trei titluri, intraţi şi vedeţi despre ce este vorba
  • bibliografia, semnată Simona Şerbănescu
  • texte literare de calitate, care merită citite cap-coadă. Titluri:
- Relaţii diplomatice- Florin Pîtea. Un text care m-a făcut să râd cu lacrimi. Superb!
- Blestemată pisica neagră- Ştefan Ciobanu. Mi-a plăcut foarte mult stilul.
- Umbrele Transilvaniei- Alexandru Dan. O poveste interesantă şi o atmosferă apăsătoare.
- Atacul (III)- Alexandru Ioan Despina. Partea a treia a seriei. Me gusta.
- Gliese- Florentin-Ionuţ Haidamac. Delirant. Parcă m-aş fi uitat la un film.
- Cazul doamnei Fly- Teodora Gheorghe. WOW. Un text de o sensibilitate emoţionantă. WOW
- Doamna cu pisica albă- Cătălina Fometici. Eu. detalii mai jos.
- Vremuri tainice (I)- Aurelia Chircu. Super. Vreau continuarea.
- Povestea pe care nu o ştie nimeni- Alexandra Niculae. DEBUT. Foarte frumos scris.
- Crăiasa netului- Florin Dan Prodan. MAINSTREAM. Îmi aminteşte de Salman Rushdie. Şi mie imi place Salman Rushdie.
Sper că nu am stâlcit numele nimănui. Dacă da, rog mult să mă luaţi de urechi, ca să modific.


Mă fascinează clădirile vechi, clădirile cu arhitectură frumoasă care au însemnat ceva la un moment dat. În Doamna cu pisica albă, arhitectul Mihailov închiriază un apartament dintr-o veche casă boierească, pe care o admiră de când era copil. Starea de degradare a clădirii îl întristează profund, iar unele reguli impuse de actualii proprietari i se par de-a dreptul absurde. Însă mai este şi doamna de alături, care, deşi afişează o rigiditate inabordabilă, îi descoperă, treptat, frumuseţile originale ale casei.










Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prințese adevărate. Capitolul 8: Mitul „prințesei Qajar”

Imagine
  Stânga: prințesa Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” (1855/6–1905) Dreapta: prințesa Zahra Khanum “Taj al-Saltaneh” (1884–1936) Din păcate, internetul le-a „topit” pe aceste două doamne într-una singură, sub numele generic de „prințesa Qajar”, „un etalon al frumuseții persane de început de secol XX”, și ne spune pe un ton zeflemitor cum 13 tineri îndrăgostiți până peste cap de ea s-au sinucis, după ce iubirea lor a fost respinsă de capricioasa prințesă. Fals. În realitate, este vorba despre două prințese din dinastia Qajar, două surori, fiicele regelui Nasir al-Din Shah al Persiei, care s-au făcut remarcate în epocă nu prin frumusețea lor, ci prin educație și prin ideile lor progresiste. Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” A fost cea de-a doua fiică a regelui, dar prima care a încălcat tradițiile. S-a născut în 1855 sau 1856, în regatul Persiei. Despre copilăria ei nu se știu foarte multe. Iar în lumea ei, fetele încetau devreme a fi copii... S-a căsătorit la vârsta de 10 ani cu aris...
Citiți mai multe

Referinţe critice

Ca în fiecare lună, blogul Scifientland vine cu analize detaliate. Iată critica pentru povestea Dincolo de umbre : "Autoarea timişeană se păstrează şi de astă dată în registrul fantasy, pe care, după cum ne pare, îl îndrăgeşte cu precădere, abordând în acest registru una din temele fundamentale ale literaturii universale: tema iubirii. Povestea cuplului de tineri îndrăgostiţi, a căror iubire e mai presus de moarte, aminteşte, până la un punct, de tragica romanţă a celebrilor îndrăgostiţi universali, Romeo şi Julieta. Dacă în celebra tragedie semnată de marele Will cei doi tineri sfârşesc alături, neputând trăi unul fără celălalt, prinţesa din povestirea de faţă rămâne într-un fel de „premoarte”, căpătând toate caracteristicile unui zombi (fireşte în accepţiunea horror-literară a termenului). Acest deznodământ, ca şi prezenţa slujitorului-copil al ezotericul Bazil, şi el un eşec zombizat al bătrânului alchimist, sunt elemente care ne-ar putea îndreptăţi să aşezăm povestirea într-o...
Citiți mai multe

CINE e această doamnă?

Imagine
  Așa arată o fotografie de prezentare a unui nou film-documentar despre viața reginei Cleopatra, produs de Netflix. (foto de pe google) ... Și totuși, cine e femeia asta? Cine vrea să fie? „Regina Cleopatra”, insistă titlul. Iar naratorul vorbește despre femeile puternice care au condus cândva lumea, cu insistență pe partea de Africa. De Egipt, mai exact. Dar nu în timpul Dinastiei a XXV-a, cunoscută și ca Dinastia Nubiană; din câte se știe, nu a existat nici o doamnă cu numele de Cleopatra printre consoartele și fiicele faraonilor negri care au condus Egiptul vreme de un veac. Deși ar fi fost interesant un documentar despre ei , dacă tot se vrea o plimbare în direcția asta... Nu; noul documentar dorește să o prezinte pe ACEA regină Cleopatra la care ne gândim toți, atunci când auzim acest nume. Cleopatra a VII-ea Filopator, ultimul monarh al neamului Ptolemeilor.  De-a lungul timpului, s-au realizat multe filme despre regina Cleopatra. Cel mai celebru a rămas cel din 1963, c...
Citiți mai multe