Dincolo de noapte- Gothic în stare pură

 Da, este vorba despre literatură gothică de cea mai bună calitate. Şi nu oriunde, ci chiar în România! Scriitorul Oliviu Crâznic (autorul romanului gothic  ...şi la sfârşit a mai rămas coşmarul,  premiul Galileo 2011 pentru cel mai bun roman, Eurocon Encouragement Award), de data aceasta în calitate de editor, scoate gothic-ul la înaintare în stil mare, cu o antologie din seria Antologiile Millenium. Volumul este intitulat Dincolo de noapte. 12 feţe ale goticului şi cuprinde între copertele sale 12 texte de factură gothică, scrise atât de autori consacraţi, cât şi de debutanţi de mare talent. Antologia Dincolo de noapte va fi lansată pe data de 2 iunie la Tîrgul naţional de carte Bookfest, în prezenţa autorilor.

Un detectiv particular damnat urmărind un ucigaş în serie, o însărcinare comunistă cu motivaţii oculte, călători în timp în vremea lui Jack Spintecătorul, victimele farmecelor şi consecinţele apelării la vrăjitoare, vizitatori americani la un cimitir străvechi din România, un călugăr medieval făcînd o descoperire zguduitoare, un frate şi o soră împinşi către crimă şi păcat, un sat bîntuit de lupi şi de legende, o diavoliţă luată prin surprindere de sfîrşitul lumii, un preot răpit de doi bărbaţi misterioşi şi forţat să trateze rănile unei tinere legate în lanţuri, un răzbunător înfruntînd o corporaţie dubioasă, o casă în care fantomele sunt prizoniere şi victime… pe scurt, 12 FEŢE ALE GOTICULUI.

Sursa:http://revista-galileo.ro/millennium-la-bookfest-2012-2-dincolo-de-noapte-12-fete-ale-goticului/

Postarea editorului o puteţi vedea aici: http://oliviucraznic.wordpress.com/2012/05/14/lansari-bookfest-pentru-iubitorii-fantasticului-dincolo-de-noapte-12-fete-ale-goticului-ed-millennium-books-editor-oliviu-craznic/.

Alte detalii, în curând!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prințese adevărate. Capitolul 8: Mitul „prințesei Qajar”

Imagine
  Stânga: prințesa Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” (1855/6–1905) Dreapta: prințesa Zahra Khanum “Taj al-Saltaneh” (1884–1936) Din păcate, internetul le-a „topit” pe aceste două doamne într-una singură, sub numele generic de „prințesa Qajar”, „un etalon al frumuseții persane de început de secol XX”, și ne spune pe un ton zeflemitor cum 13 tineri îndrăgostiți până peste cap de ea s-au sinucis, după ce iubirea lor a fost respinsă de capricioasa prințesă. Fals. În realitate, este vorba despre două prințese din dinastia Qajar, două surori, fiicele regelui Nasir al-Din Shah al Persiei, care s-au făcut remarcate în epocă nu prin frumusețea lor, ci prin educație și prin ideile lor progresiste. Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” A fost cea de-a doua fiică a regelui, dar prima care a încălcat tradițiile. S-a născut în 1855 sau 1856, în regatul Persiei. Despre copilăria ei nu se știu foarte multe. Iar în lumea ei, fetele încetau devreme a fi copii... S-a căsătorit la vârsta de 10 ani cu aristocr
Citiți mai multe

Referinţe critice

Ca în fiecare lună, blogul Scifientland vine cu analize detaliate. Iată critica pentru povestea Dincolo de umbre : "Autoarea timişeană se păstrează şi de astă dată în registrul fantasy, pe care, după cum ne pare, îl îndrăgeşte cu precădere, abordând în acest registru una din temele fundamentale ale literaturii universale: tema iubirii. Povestea cuplului de tineri îndrăgostiţi, a căror iubire e mai presus de moarte, aminteşte, până la un punct, de tragica romanţă a celebrilor îndrăgostiţi universali, Romeo şi Julieta. Dacă în celebra tragedie semnată de marele Will cei doi tineri sfârşesc alături, neputând trăi unul fără celălalt, prinţesa din povestirea de faţă rămâne într-un fel de „premoarte”, căpătând toate caracteristicile unui zombi (fireşte în accepţiunea horror-literară a termenului). Acest deznodământ, ca şi prezenţa slujitorului-copil al ezotericul Bazil, şi el un eşec zombizat al bătrânului alchimist, sunt elemente care ne-ar putea îndreptăţi să aşezăm povestirea într-o
Citiți mai multe

CINE e această doamnă?

Imagine
  Așa arată o fotografie de prezentare a unui nou film-documentar despre viața reginei Cleopatra, produs de Netflix. (foto de pe google) ... Și totuși, cine e femeia asta? Cine vrea să fie? „Regina Cleopatra”, insistă titlul. Iar naratorul vorbește despre femeile puternice care au condus cândva lumea, cu insistență pe partea de Africa. De Egipt, mai exact. Dar nu în timpul Dinastiei a XXV-a, cunoscută și ca Dinastia Nubiană; din câte se știe, nu a existat nici o doamnă cu numele de Cleopatra printre consoartele și fiicele faraonilor negri care au condus Egiptul vreme de un veac. Deși ar fi fost interesant un documentar despre ei , dacă tot se vrea o plimbare în direcția asta... Nu; noul documentar dorește să o prezinte pe ACEA regină Cleopatra la care ne gândim toți, atunci când auzim acest nume. Cleopatra a VII-ea Filopator, ultimul monarh al neamului Ptolemeilor.  De-a lungul timpului, s-au realizat multe filme despre regina Cleopatra. Cel mai celebru a rămas cel din 1963, cu Elizabe
Citiți mai multe