Cărțile mele

Imperiul de sticlă este o poveste despre bine și rău, în care răul nu este absolut și binele nu este fără pată. Este o poveste despre eroi de legendă, dar altfel decât în legende, ajunși din greșeală într-un viitor distopic în care oamenii nu mai sunt oameni de multă vreme. Este o poveste despre demoni ai trecutului și demoni reali, scăpați din tenebre și porniți să dărâme și să ridice imperii. Dar mai presus de toate, e o poveste despre putere; despre puterea de a renunța (sau nu) la tot atunci când ai lumea la picioare.

„Romanul de față se încadrează într-un stil ce devine tot mai popular, Dystopian Fantasy, un gen ce îmbină fantasticul cu preocupările sociale.
Alma, Ucigașul de Demoni, prințesă a dinastiei Elweise din Aakra, conducătoarea de drept Asworului, se trezește după o mie două sute de ani pe patul unui spital modern. Cine este ea, ce destin neîmplinit a aruncat-o peste timp, într-un prezent atât de diferit de lumea ei și totuși confruntat cu aceleași pericole? O intrigă construită cu măiestrie, o poveste complexă, într-un univers eroic și melodramatic totodată. Prințesa Alma trebuie să facă față unor încercări grele, prinsă într-un păienjeniș de secrete, comploturi și ambiții personale ale unor entități din vechime, vrăjitori, demoni și oameni, în confruntare cu prezentul, la fel de întunecat.”
(Daniel Timariu)

Pentru comenzi, click aici.




Miniseria Câinii Diavolului cuprinde trei nuvele:
Chipul întunecat al visului
Roșie ca sângele este Furia
Câinii Diavolului

Veți pătrunde, împreună cu ducele Julien de Roanne și căpitanul du Jammel, în Pădurea Șoaptelor, pe urmele unei creaturi sângeroase, și veți vedea cum vânătorul devine vânat. Veți păși pe coridoarele castelului Beyssac în compania frumoasei prințese Odille de Montmorency. Veți alerga pe străzile Parisului, alături de patru cavaleri curajoși, hotărâți să răzbune o crimă monstruoasă.

Vă invit, deci, să parcurgeți aceste povești, să faceți cunoștință cu câteva personaje (zic eu) interesante și să le însoțiți la o mare vânătoare de lupi. Sau poate că nu sunt tocmai lupi...



„Cătălina Fometici dovedeşte ingeniozitate şi talent. Atmosfera perioadei este descrisă extrem de realist, oferind de multe ori impresia că citești un roman de Dumas, căruia autoarea i-a oferit o tușă sumbră, necesară subiectului tratat. Oamenii de rând sunt speriați, neștiutori, terorizați de ideea unui monstru ce străbate distanțe uriașe și e capabil să curme viețile cu o singură lovitură. Aristocrația încearcă să se informeze în legătură cu subiectul – întâi cu reticența de a nu avea de-a face cu o nouă superstiție irațională a celor săraci, apoi cu îngrijorare și dorința de a rezolva problema.

Foarte frumos apar țesute pe acest fundal cele trei povești. Cu imagini desprinse parcă din poveștile Fraților Grimm (nu versiunea parfumată pentru a apărea frumos, ci cu tușele sinistre specifice perioadei în care au fost scrise), cu amoruri imposibile ce duc la dezastru, cu vânători pe care orgoliul îi împinge să-și dorească singuri trofeul, confruntarea cu monstrul, chiar știind că asta îi poate costa viața.”
(Lucian Dragoș Bogdan, Gazeta SF)

Pentru comenzi, click aici 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu