Avocata lui Tate...

… sau despre cum se face jurnalism în România.

(Poză de pe google).

Zilele trecute, un saituleț obscur scria mare, pe un ton senzaționist, că avocata lui Johnny Depp – Camille Vasquez – a venit în România ca să-i apere pe frații Tate. Recunosc, mi-a scăpat o strâmbătură de dezgust; o admir mult pe femeia aia și parcă n-aș vrea să o văd acum pledând pentru Tate, după ce am savurat cu popcorn modul în care a făcut praf minciunile lui Amber Heard. Apoi, m-am resemnat: asta e meseria, din păcate; scârboasă rău. Hai să nu admirăm avocați, oricât de simpatici ni se par în anumite situații.

Ciudat însă, știrea a apărut doar pe site-ul cu pricina. În presa străină, absolut nici un cuvânt.

În schimb, a apărut altă știre; pe tot internetul, în toată presa (românească, să fie clar!): cică a venit într-adevăr o avocată celebră din SUA, una care lucrează cu vedete. Nu, nu Camille; numele ei e Tina Glandian. Printre mărețele ei realizări, spun absolut toate titlurile din toată presa (românească!), a apărat mari vedete de calibru, precum Mike Tyson, Chris Brown și Michael Jackson. Articole luate cu copy/paste de pe un site pe altul, de la un ziar la altul. De la SpyNews și Antena3 la ProTV, Libertatea și Adevărul.

Mânată de curiozitate, m-am dat și eu un pic pe google, să văd despre cine e vorba.

Și adevărat vă spun, fraților, că google nu are habar cine e avocata asta atât de celebră. 

E menționată doar de presa românească drept mare apărătoare de celebrități controversate; numele ei apare mereu alături de cei trei clienți megastaruri înșirați mai sus, dar nimic, absolut nimic despre ea în presa străină.

Nu sunt fană Mike Tyson, nici Chris Brown. Sunt oarecum fană Michael Jackson. Prin urmare, știu cam așa:

- marele proces al lui Tyson, cel pentru viol, a avut loc la începutul anilor 90.

- Chris Brown și Rhianna formau un cuplu prin 2008-2009, deci episodul violent și procesul au fost tot cam atunci.

- procesul lui Michael Jackson a avut loc în 2005. ȘTIU SIGUR că avocații lui au fost Thomas Mesereau și Susan Yu.

Pe scurt, d-ra Glandian ar fi trebuit să aibă cel puțin 60 de ani, în prezent, ca să-i fi reprezentat pe toți oamenii ăștia în trecut. Pentru că așa urlă toată presa românească, nu? Că femeia a apărat vedete celebre în cazuri grele - Mike Tyson, Chris Brown și Michael Jackson. ASTEA sunt cazurile grele și controversate legate de cei trei. Și numele ei ar fi trebuit să apară prin presa internațională.

Ei bine, nu apare. 

Abia într-un colț de internet am găsit pagina firmei la care lucrează, Geragos&Geragos din California; aici, scrie că d-ra Glandian e partener și că se află la conducerea sediului din New York.

Nu, nu are 60 de ani. Nu are nici 40. Sau poate că a împlinit 40 între timp, dar în 2020 figura în Top 10 Under 40. Avea câțiva anișori la vremea procesului lui Mike Tyson; abia termina școala în 2003, când a început nebunia cu Michael Jackson.

Chris Brown figurează într-adevăr printre clienții ei, alături de Ke$ha. Și Tyson, mai jos. Probabil lucrează cu ei la alte cazuri, nu zic; persoanele celebre se confruntă cu tot felul de situații care necesită avocați. Însă reclama care i se face fetei de presa românească e scorneală pură. 

Michael Jackson nici măcar nu apare menționat pe pagina ei. M-am învârtit un pic pe site-ul firmei și i-am găsit totuși numele la Notable Clients – da, Geragos&Geragos au fost angajați inițial de Michael pentru a-l reprezenta în cazul de molestare sexuală din 2003-2005. Dar au fost concediați la scurtă vreme după asta, din cauza lipsei de profesionalism, și în locul lor a venit Thomas Mesereau. Un eșec lamentabil, aș zice; eu nu m-aș lăuda cu asta.

Nu, d-ra Glandian nu era acolo. Titular pe caz era un anume Mark Geragos. Dacă exista și fătuca pe-acolo, nu e menționat niciunde.

Altceva…?

D-ra Glandian are licență să profeseze în California, New York, Nevada și Florida. Atât. Dacă a venit în România, a venit pe persoană fizică, în vacanță. Nu are drept de practică aici.

Și nu mi-au trebuit decât câteva minute ca să găsesc toate informațiile astea. Domnilor jurnaliști, dumneavoastră...? Bine, sănătoși? Merge copy/paste-ul, da? Mai frustrant e faptul că sunteți și plătiți pentru asta.

Iar despre cât o fi de bună d-ra Glandian în meseria ei…

„Sistemul a eșuat. Tristan are un bebeluș pe care nu l-a văzut niciodată“, declară ea cu patos.

Argumentum ad misericordiam, domnișoara avocat. Fals argument; eroare logică. La faza asta, profesorul meu de logică ți-ar fi spus râzând un „Braaaaaavo, fata moșului… Ia adă tu aici carnețelul, ia un 3 și pune mâna pe carte…”