Gazeta SF- nr 12

Cu MARE întârziere (da, booo, ouă clocite, roșii stricate, etc), vă invit să intrați aici pentru a citi numărul 12 al publicației Gazeta SF (asta dacă n-ați făcut-o deja). Ce puteți găsi interesant:
- editorialul Simonei Șerbănescu- Deschide Gazeta, deschide cartea
- un foarte interesant interviu cu Michael Haulică, semnat Simona Șerbănescu
- un la fel de interesant interviu cu scriitoarea canadiană de origine română Nina Munteanu, semnat Oliviu Crâznic. (Mi-am băgat și eu gheruțele la tradus. Așa, ca să mă laud)
- analiza literară a romanului Noapte bună, copii!, de Radu Pavel Gheo, realizată de Florin Pîtea
- analiza textelor din numărul 17 al revistei Suspans, de Alexandru Ioan Despina
- recenzia filmului Strange Days (1995), scrisă de Marcel Gherman
- Silvana Șorop aduce în atenția publicului noi apariții editoriale, intrați aici și vedeți cu ochii voștri ce ne recomandă
- bandă desenată realizată de Andra Aștefănesei după povestirea Terraformarea- Emanuel Grigoraș
- multe povești frumoase pe care vă rog să le citiți și să le savurați, pentru că merită. Titluri:
  • Cătălin Cofaru- Călătoria. Te transpune într-o altă lume. Deosebit.
  • Emanuel Grigoraș- Terraformarea. Niște imagini incredibile și un stil frumos.
  • Alexandru Ioan Despina- Închisoarea. Halucinant, liric. Frumos.
  • Florentin-Ionuț Haidamac- Dualism. Frumos scris, bine scris. Dur scris.
  • Cătălina Fometici- Răsărit de soare. Eu. Da frate, vampiri. Nimic special la ei. Nu strălucesc, nu sar prin copaci ca maimuțele... dorm în sicriu, beau sânge... de-astea old school.
  • Aurelia Chircu- Vremuri Tainice (II). Cred că îi place să mă (ne) țină în suspans. Hai cu continuarea aia.
  • Ioan Claudiu Todoran- Moartea muzelor. DEBUT. Aha, deci de aia am uneori blocaje de inspirație... Totul începe să aibă sens. Serios acum, tare povestea. Ține-o tot așa, și la mai mare :)

Cam așa. Intrați, citiți, savurați. O să fie frumos. Numai bine!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prințese adevărate. Capitolul 8: Mitul „prințesei Qajar”

Imagine
  Stânga: prințesa Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” (1855/6–1905) Dreapta: prințesa Zahra Khanum “Taj al-Saltaneh” (1884–1936) Din păcate, internetul le-a „topit” pe aceste două doamne într-una singură, sub numele generic de „prințesa Qajar”, „un etalon al frumuseții persane de început de secol XX”, și ne spune pe un ton zeflemitor cum 13 tineri îndrăgostiți până peste cap de ea s-au sinucis, după ce iubirea lor a fost respinsă de capricioasa prințesă. Fals. În realitate, este vorba despre două prințese din dinastia Qajar, două surori, fiicele regelui Nasir al-Din Shah al Persiei, care s-au făcut remarcate în epocă nu prin frumusețea lor, ci prin educație și prin ideile lor progresiste. Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” A fost cea de-a doua fiică a regelui, dar prima care a încălcat tradițiile. S-a născut în 1855 sau 1856, în regatul Persiei. Despre copilăria ei nu se știu foarte multe. Iar în lumea ei, fetele încetau devreme a fi copii... S-a căsătorit la vârsta de 10 ani cu aris...
Citiți mai multe

Referinţe critice

Ca în fiecare lună, blogul Scifientland vine cu analize detaliate. Iată critica pentru povestea Dincolo de umbre : "Autoarea timişeană se păstrează şi de astă dată în registrul fantasy, pe care, după cum ne pare, îl îndrăgeşte cu precădere, abordând în acest registru una din temele fundamentale ale literaturii universale: tema iubirii. Povestea cuplului de tineri îndrăgostiţi, a căror iubire e mai presus de moarte, aminteşte, până la un punct, de tragica romanţă a celebrilor îndrăgostiţi universali, Romeo şi Julieta. Dacă în celebra tragedie semnată de marele Will cei doi tineri sfârşesc alături, neputând trăi unul fără celălalt, prinţesa din povestirea de faţă rămâne într-un fel de „premoarte”, căpătând toate caracteristicile unui zombi (fireşte în accepţiunea horror-literară a termenului). Acest deznodământ, ca şi prezenţa slujitorului-copil al ezotericul Bazil, şi el un eşec zombizat al bătrânului alchimist, sunt elemente care ne-ar putea îndreptăţi să aşezăm povestirea într-o...
Citiți mai multe

CINE e această doamnă?

Imagine
  Așa arată o fotografie de prezentare a unui nou film-documentar despre viața reginei Cleopatra, produs de Netflix. (foto de pe google) ... Și totuși, cine e femeia asta? Cine vrea să fie? „Regina Cleopatra”, insistă titlul. Iar naratorul vorbește despre femeile puternice care au condus cândva lumea, cu insistență pe partea de Africa. De Egipt, mai exact. Dar nu în timpul Dinastiei a XXV-a, cunoscută și ca Dinastia Nubiană; din câte se știe, nu a existat nici o doamnă cu numele de Cleopatra printre consoartele și fiicele faraonilor negri care au condus Egiptul vreme de un veac. Deși ar fi fost interesant un documentar despre ei , dacă tot se vrea o plimbare în direcția asta... Nu; noul documentar dorește să o prezinte pe ACEA regină Cleopatra la care ne gândim toți, atunci când auzim acest nume. Cleopatra a VII-ea Filopator, ultimul monarh al neamului Ptolemeilor.  De-a lungul timpului, s-au realizat multe filme despre regina Cleopatra. Cel mai celebru a rămas cel din 1963, c...
Citiți mai multe