Evidența sfârșitului de an

În primul rând, La Mulți Ani tuturor!

Anul 2011 s-a încheiat frumos, cu numere excepționale ale publicațiilor Gazeta SF și Suspans. Iată o scurtă prezentare a ceea ce s-a întâmplat pe-acolo.


Gazeta SF, numărul 13

  • George Sauciuc semnează editorialul acestui număr, intitulat Urmează următorul an

  • Florin Pîtea prezintă volumul Opțiunea, de Liviu Radu

  • la secțiunea Cavalerii fantasticului, Oliviu Crâznic o aduce în atenția publicului pe Ona Frantz

  • Silvana Șorop vine cu noi apariții editoriale, intrați aici și vedeți care e treaba

  • Marcel Gherman propune spre vizionare filmul La Jetee: Coșmarul nuclear

  • o bandă desenată, realizată de Andra Aștefănesei, intitulată În cădere liberă

  • Oliviu Crâznic vorbește despre Târgul de Carte Gaudeamus 2011

  • un interviu cu George Sauciuc, realizat de Simona Șerbănescu

  • o privire asupra prozelor din Suspans și Nautilus, numerele din noiembrie, disecate și analizate de Alexandru Ioan Despina

  • Bibliografia numărului 13, propusă de Simona Șerbănescu

  • povești frumoase, una mai interesantă ca alta. Titluri:

  1. Mașina de citit cărți (și scris recenzii)- Liviu Radu. Respect maxim. Alte cuvinte sunt de prisos.

  2. Misterele de la 417D- Raluca Băceanu. Foarte frumos. Felicitări!

  3. Domnul de la miezul nopții- Teodora Gheorghe. Ador cum scrie fata asta. Superb!

  4. Luna Sângerie- Ioana Dorojan. Vârcolaci adevărați, atmosferă intensă și versurile unei trupe pe care o iubesc la motto. Foarte frumos, și la mai mare!

  5. La bere cu profetul- Emanuel Grigoraș. Vreau și eu o șopârlă din aia. Tare povestea!

  6. Cronotron- Felix Moga. Frumos, frumos, frumos!

  7. Vremuri tainice (III)- Aurelia Chircu. O să mă duc la ea și o să citesc toată povestea, că deja nu mai am răbdare. Aștept ca pe ace finalul.

  8. Spirală dublă- Alex Neagu. DEBUT. Foarte bun începutul, ține-o tot așa!

  9. Carne și tranchilizante- Tania Walsh. Traducere de Oliviu Crâznic și subsemnata. Lăsând la o parte calitatea traducerii, despre care îndrăznesc să spun că e onorabilă, povestea este una superbă, emoționantă și cu personaje foarte expresive. Deși nu prea sunt fană zombie, am citit textul pe nerăsuflate și chiar am lăcrimat la final. Așa că vă invit cu căldură să citiți această poveste frumoasă și tristă, care sper să vă placă măcar pe jumătate cât mi-a plăcut mie.



Suspans

O publicație complexă (uriașă, aș putea spune), în care mă cam pierd de câte ori intru pe site. Foarte, foarte multe de citit, foarte multe de văzut. Și întotdeauna am impresia că uit câte ceva. Sper să nu uit și de data asta câte ceva, ar fi cel puțin jenant. Deci e cam așa:

  • Editorialul La sfârșit de an, semnat Mircea Pricăjan

  • recenzii de cărți, pe care vă invit să le citiți aici

  • recenzii de filme, aici

  • eseuri și articole:

  1. Laura Sorin- despre Povestiri Clasice: față în față cu întunericul

  2. Oliviu Crâznic- Despre imaginea femeii-vampir în literatură și despre figurile care au inspirat-o -partea a II-a: dincolo de Bathory

  • interviu cu Dan Simmons, semnat Mircea Pricăjan

  • la secțiunea Așa nu!, suntem invitați să evităm anumite volume, din diverse cauze. Intrați aici și vedeți care sunt acestea (volumele și cauzele, zic)

  • George Arion semnează articolul intitulat Cum a fost la Londra?

  • șiiiii... POVEEEEEEȘTI!!! Titluri:

  1. În numele lui Whitman- Ștefan Bolea. Am citit-o pe nerăsuflate.

  2. Cei care gonesc vântul- Alexandra Niculae. Cea mai frumoasă poveste de până acum a autoarei.

  3. Foileton: Surplusuri (2)- Nicolae Cornescian. O poezie în proză. Absolut superb!

  4. Ochii Himerei- Alexandru Dan. Un basm frumos.

  5. Coșmar înaintea Crăciunului- James R. Blaisse. Mda, în prima fază m-am gândit la filmul lui Burton. Nu, nu are nici o treabă cu filmul, dar trebuie citită.

  6. O crimă închipuită- Andra Pavel. Un subiect interesant și o poveste bine spusă.

  7. Semper Fi- Eugen Ovidiu Chirovici. Finalul m-a lăsat mască. Complet neașteptat și șocant.

  8. Chipul Euridicei- Cătălina Fometici. Eu. Mitul clasic Orfeu-Euridice, în viziune proprie, cu ceva modificări pe ici-pe colo, și anume în punctele esențiale. Iar ca motto am folosit o strofă din poezia Hades, scrisă de amicul meu Radu Costa.


Și cam așa. Intrați, citiți, savurați.

La final, dar nu în ultimul rând, aș vrea să recomand articolul lui Oliviu Crâznic din publicația Egophobia, Vampirismul în literatura română, în care menționează și povestioara mea, Răsărit de soare. Îi mulțumesc pe această cale.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prințese adevărate. Capitolul 8: Mitul „prințesei Qajar”

Imagine
  Stânga: prințesa Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” (1855/6–1905) Dreapta: prințesa Zahra Khanum “Taj al-Saltaneh” (1884–1936) Din păcate, internetul le-a „topit” pe aceste două doamne într-una singură, sub numele generic de „prințesa Qajar”, „un etalon al frumuseții persane de început de secol XX”, și ne spune pe un ton zeflemitor cum 13 tineri îndrăgostiți până peste cap de ea s-au sinucis, după ce iubirea lor a fost respinsă de capricioasa prințesă. Fals. În realitate, este vorba despre două prințese din dinastia Qajar, două surori, fiicele regelui Nasir al-Din Shah al Persiei, care s-au făcut remarcate în epocă nu prin frumusețea lor, ci prin educație și prin ideile lor progresiste. Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” A fost cea de-a doua fiică a regelui, dar prima care a încălcat tradițiile. S-a născut în 1855 sau 1856, în regatul Persiei. Despre copilăria ei nu se știu foarte multe. Iar în lumea ei, fetele încetau devreme a fi copii... S-a căsătorit la vârsta de 10 ani cu aris...
Citiți mai multe

Referinţe critice

Ca în fiecare lună, blogul Scifientland vine cu analize detaliate. Iată critica pentru povestea Dincolo de umbre : "Autoarea timişeană se păstrează şi de astă dată în registrul fantasy, pe care, după cum ne pare, îl îndrăgeşte cu precădere, abordând în acest registru una din temele fundamentale ale literaturii universale: tema iubirii. Povestea cuplului de tineri îndrăgostiţi, a căror iubire e mai presus de moarte, aminteşte, până la un punct, de tragica romanţă a celebrilor îndrăgostiţi universali, Romeo şi Julieta. Dacă în celebra tragedie semnată de marele Will cei doi tineri sfârşesc alături, neputând trăi unul fără celălalt, prinţesa din povestirea de faţă rămâne într-un fel de „premoarte”, căpătând toate caracteristicile unui zombi (fireşte în accepţiunea horror-literară a termenului). Acest deznodământ, ca şi prezenţa slujitorului-copil al ezotericul Bazil, şi el un eşec zombizat al bătrânului alchimist, sunt elemente care ne-ar putea îndreptăţi să aşezăm povestirea într-o...
Citiți mai multe

CINE e această doamnă?

Imagine
  Așa arată o fotografie de prezentare a unui nou film-documentar despre viața reginei Cleopatra, produs de Netflix. (foto de pe google) ... Și totuși, cine e femeia asta? Cine vrea să fie? „Regina Cleopatra”, insistă titlul. Iar naratorul vorbește despre femeile puternice care au condus cândva lumea, cu insistență pe partea de Africa. De Egipt, mai exact. Dar nu în timpul Dinastiei a XXV-a, cunoscută și ca Dinastia Nubiană; din câte se știe, nu a existat nici o doamnă cu numele de Cleopatra printre consoartele și fiicele faraonilor negri care au condus Egiptul vreme de un veac. Deși ar fi fost interesant un documentar despre ei , dacă tot se vrea o plimbare în direcția asta... Nu; noul documentar dorește să o prezinte pe ACEA regină Cleopatra la care ne gândim toți, atunci când auzim acest nume. Cleopatra a VII-ea Filopator, ultimul monarh al neamului Ptolemeilor.  De-a lungul timpului, s-au realizat multe filme despre regina Cleopatra. Cel mai celebru a rămas cel din 1963, c...
Citiți mai multe