Suspans, nr 20

A apărut noul număr al revistei Suspans, cu tot felul de lucruri interesante. Hai să vedem, pe scurt, despre ce este vorba.

- Editorialul lui Mircea Pricăjan, intitulat Furtuna a venit!

- recenzii de cărţi realizate de Adina Barvinschi, Ana Veronica Mircea, Alexandra Popescu şi Dan Boeriu

- prezentări de filme, semnate Adela Marcov şi Antuza Genescu

- un articol foarte bine documentat, scris de Oliviu Crâznic, Despre wendigo, monstrul antropofag. Urâtă creatură, câh.

- poveşti pe care le-am citit cu sufletul la gură şi pe care vă invit să le savuraţi:

1. Ştefan Bolea- Dicţionarul Samsarei. Abstract. Orice comentariu ar suna imbecil.

2. Raluca Băceanu- Demonul iubirii. Cînd diavolul îţi face o ofertă, rezultatul nu va fi niciodată cel aşteptat. Oricât de tentant sună pe moment. O lecţie pe care ar trebui să o ţinem minte cu toţii.

3. Karel Cispic- Clipa

4. Felix Tzele- Taxidermistul

5. Alexandra Niculae- Balul egiptean. O poveste excelentă, descrieri năucitoare şi un final total neaşteptat.

6. Andra Pavel- Folosită drept bilet de trecere

7. Cătălina Fometici- Gheţurile Marelui Nord. Eu (OMG OMG OMG a doua poveste în Suspans OMG OMG OMG!!!! Gata m-am manifestat). Poate că iadul e rece, uneori. Poate că liniştea pe care ai căutat-o este mai greu de suportat decât ai crezut, atunci când ai fugit spre ea. Poate că cea mai grea pedeapsă este imposibilitatea de a te apropia exact de acel ceva de care ai vrut să scapi.

8. Aurelia Chircu- Mişcări greşite. M-a dus cu gândul, aşa puţin, la Vampire Hunter. Felicitări autoarei, şi aştept mai multe poveşti.

9. James R. Blaisse- Ultima zi... . o_O wow

10. Nicolae Cornescian- Surplusuri (III). O poveste superbă, cu o continuare pe măsură.

Ca să citiţi poveştile, recenziile, articolele şi alte alea, intraţi aici. O zi bună tuturor!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prințese adevărate. Capitolul 8: Mitul „prințesei Qajar”

Imagine
  Stânga: prințesa Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” (1855/6–1905) Dreapta: prințesa Zahra Khanum “Taj al-Saltaneh” (1884–1936) Din păcate, internetul le-a „topit” pe aceste două doamne într-una singură, sub numele generic de „prințesa Qajar”, „un etalon al frumuseții persane de început de secol XX”, și ne spune pe un ton zeflemitor cum 13 tineri îndrăgostiți până peste cap de ea s-au sinucis, după ce iubirea lor a fost respinsă de capricioasa prințesă. Fals. În realitate, este vorba despre două prințese din dinastia Qajar, două surori, fiicele regelui Nasir al-Din Shah al Persiei, care s-au făcut remarcate în epocă nu prin frumusețea lor, ci prin educație și prin ideile lor progresiste. Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” A fost cea de-a doua fiică a regelui, dar prima care a încălcat tradițiile. S-a născut în 1855 sau 1856, în regatul Persiei. Despre copilăria ei nu se știu foarte multe. Iar în lumea ei, fetele încetau devreme a fi copii... S-a căsătorit la vârsta de 10 ani cu aris...
Citiți mai multe

Referinţe critice

Ca în fiecare lună, blogul Scifientland vine cu analize detaliate. Iată critica pentru povestea Dincolo de umbre : "Autoarea timişeană se păstrează şi de astă dată în registrul fantasy, pe care, după cum ne pare, îl îndrăgeşte cu precădere, abordând în acest registru una din temele fundamentale ale literaturii universale: tema iubirii. Povestea cuplului de tineri îndrăgostiţi, a căror iubire e mai presus de moarte, aminteşte, până la un punct, de tragica romanţă a celebrilor îndrăgostiţi universali, Romeo şi Julieta. Dacă în celebra tragedie semnată de marele Will cei doi tineri sfârşesc alături, neputând trăi unul fără celălalt, prinţesa din povestirea de faţă rămâne într-un fel de „premoarte”, căpătând toate caracteristicile unui zombi (fireşte în accepţiunea horror-literară a termenului). Acest deznodământ, ca şi prezenţa slujitorului-copil al ezotericul Bazil, şi el un eşec zombizat al bătrânului alchimist, sunt elemente care ne-ar putea îndreptăţi să aşezăm povestirea într-o...
Citiți mai multe

CINE e această doamnă?

Imagine
  Așa arată o fotografie de prezentare a unui nou film-documentar despre viața reginei Cleopatra, produs de Netflix. (foto de pe google) ... Și totuși, cine e femeia asta? Cine vrea să fie? „Regina Cleopatra”, insistă titlul. Iar naratorul vorbește despre femeile puternice care au condus cândva lumea, cu insistență pe partea de Africa. De Egipt, mai exact. Dar nu în timpul Dinastiei a XXV-a, cunoscută și ca Dinastia Nubiană; din câte se știe, nu a existat nici o doamnă cu numele de Cleopatra printre consoartele și fiicele faraonilor negri care au condus Egiptul vreme de un veac. Deși ar fi fost interesant un documentar despre ei , dacă tot se vrea o plimbare în direcția asta... Nu; noul documentar dorește să o prezinte pe ACEA regină Cleopatra la care ne gândim toți, atunci când auzim acest nume. Cleopatra a VII-ea Filopator, ultimul monarh al neamului Ptolemeilor.  De-a lungul timpului, s-au realizat multe filme despre regina Cleopatra. Cel mai celebru a rămas cel din 1963, c...
Citiți mai multe