Suspans, nr. 21

A apărut încă un număr al revistei Suspans. Ca de obicei, puteţi citi aici o grămadă de lucruri interesante, de la articole foarte bine documentate, recenzii de cărţi şi de filme, interviuri, până la texte literare de foarte bună calitate. Dun sumar:

- editorialul lui Mircea Pricăjan, intitulat Fulg cu fulg

- recenzii de cărţi, semnate de Mircea Pricăjan, Antuza Genescu, Dan Boeriu şi Laura Frunză

- recenzii de filme, realizate de Răzvan T. Coloja

- la secţiunea "Eseu", avem de citit două articole: Oliviu Crâznic- Despre Gilles de Rais, Mareşalul Diavolului (frate ce oameni cu ocupaţiuni serioase... te fac să-ţi pierzi încrederea în umanitate), şi Laura Sorin, cu articolul Povestiri clasice: Cum prinde rădăcini o legendă (mi-a dat o senzaţie de deja-vu, am impresia că am văzut filmul pe Hallmark)

- la ştiri, două anunţuri: Stephen King este finalist la Los Angeles Times Book Prize, şi nominalizările pentru premiul Bram Stoker 2012

- la secţiunea "Pipa lui Arion", George Arion prezintă nuvela Îmbrăţişarea mortului, de Al. Phillippide

- Something That Must Happen, text semnat Eugen Ovidiu Chirovici, este postat la secţiunea "English"

- poveşti interesante şi bine scrise, de autori talentaţi:

1. Moartea se împrăştie prin seringi- Felix Tzele

2. Păpuşarii- Karel Cispic

3. Foileton: Surplusuri (4)- Nicolae Cornescian (nu mă satur de lirismul acestei serii. Poate că sună ciudat, dar mă bucur că va continua)

4. Ceva trebuie să se întâmple- Eugen Ovidiu Chirovici (varianta în română a textului de la secţiunea "English". Deşi scurt, e un text foarte intens)

5. Fiara- Alexandru Ioan Despina (mi-ar plăcea să citesc romanul ăsta)

6. Supravieţuitorul- Alexandra Niculae (privirea copilului posedat încă mă bântuie. M-au trecut toate răcorile)

7. O fereastră întunecată- Florin Irimia

8. Regis de Aeternum- Aurelia Chircu (am citit textul pe nerăsuflate. felicitări autoarei!)

9. Renaşterea- Raluca Băceanu (ultima fărâmă de umanitate îl determină pe un mort-viu, abia trezit la ne-viaţă, să renunţe la victima sa, devorându-şi, în schimb, propriul trup. Foarte tare ideea, şi frumos scris!)

10. Spune-mi Abadon!- James R. Blaisse

11. Dracul din Bucegi- Cătălina Fometici (eu. Un grup de turişti, o excursie aparent lipistă de griji... Dar "Doarme ceva în pădurile astea, şi ar fi bine să nu se trezească prea curând...")

12. Bătrânul care şi-a uitat numele- Paul Tudor (răscolitoare şi intensă. Mi-ar plăcea să citesc o dezvoltare la povestea vieţii celor doi, la traiul lor în comun)

Aşa. Numai bine tuturor!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Prințese adevărate. Capitolul 8: Mitul „prințesei Qajar”

Imagine
  Stânga: prințesa Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” (1855/6–1905) Dreapta: prințesa Zahra Khanum “Taj al-Saltaneh” (1884–1936) Din păcate, internetul le-a „topit” pe aceste două doamne într-una singură, sub numele generic de „prințesa Qajar”, „un etalon al frumuseții persane de început de secol XX”, și ne spune pe un ton zeflemitor cum 13 tineri îndrăgostiți până peste cap de ea s-au sinucis, după ce iubirea lor a fost respinsă de capricioasa prințesă. Fals. În realitate, este vorba despre două prințese din dinastia Qajar, două surori, fiicele regelui Nasir al-Din Shah al Persiei, care s-au făcut remarcate în epocă nu prin frumusețea lor, ci prin educație și prin ideile lor progresiste. Fatemeh Khanum “’Esmat al-Dowleh” A fost cea de-a doua fiică a regelui, dar prima care a încălcat tradițiile. S-a născut în 1855 sau 1856, în regatul Persiei. Despre copilăria ei nu se știu foarte multe. Iar în lumea ei, fetele încetau devreme a fi copii... S-a căsătorit la vârsta de 10 ani cu aris...
Citiți mai multe

Referinţe critice

Ca în fiecare lună, blogul Scifientland vine cu analize detaliate. Iată critica pentru povestea Dincolo de umbre : "Autoarea timişeană se păstrează şi de astă dată în registrul fantasy, pe care, după cum ne pare, îl îndrăgeşte cu precădere, abordând în acest registru una din temele fundamentale ale literaturii universale: tema iubirii. Povestea cuplului de tineri îndrăgostiţi, a căror iubire e mai presus de moarte, aminteşte, până la un punct, de tragica romanţă a celebrilor îndrăgostiţi universali, Romeo şi Julieta. Dacă în celebra tragedie semnată de marele Will cei doi tineri sfârşesc alături, neputând trăi unul fără celălalt, prinţesa din povestirea de faţă rămâne într-un fel de „premoarte”, căpătând toate caracteristicile unui zombi (fireşte în accepţiunea horror-literară a termenului). Acest deznodământ, ca şi prezenţa slujitorului-copil al ezotericul Bazil, şi el un eşec zombizat al bătrânului alchimist, sunt elemente care ne-ar putea îndreptăţi să aşezăm povestirea într-o...
Citiți mai multe

CINE e această doamnă?

Imagine
  Așa arată o fotografie de prezentare a unui nou film-documentar despre viața reginei Cleopatra, produs de Netflix. (foto de pe google) ... Și totuși, cine e femeia asta? Cine vrea să fie? „Regina Cleopatra”, insistă titlul. Iar naratorul vorbește despre femeile puternice care au condus cândva lumea, cu insistență pe partea de Africa. De Egipt, mai exact. Dar nu în timpul Dinastiei a XXV-a, cunoscută și ca Dinastia Nubiană; din câte se știe, nu a existat nici o doamnă cu numele de Cleopatra printre consoartele și fiicele faraonilor negri care au condus Egiptul vreme de un veac. Deși ar fi fost interesant un documentar despre ei , dacă tot se vrea o plimbare în direcția asta... Nu; noul documentar dorește să o prezinte pe ACEA regină Cleopatra la care ne gândim toți, atunci când auzim acest nume. Cleopatra a VII-ea Filopator, ultimul monarh al neamului Ptolemeilor.  De-a lungul timpului, s-au realizat multe filme despre regina Cleopatra. Cel mai celebru a rămas cel din 1963, c...
Citiți mai multe